Regina Maria

Regina Maria, in poze si povesti necunoscute

70 DE ANI FĂRĂ MISSY. Un volum cu fotografii inedite ale Reginei Maria, faimoasă pentru strălucitorul stil de viaţă, va fi lansat în această toamnă ( articol de ziar )

Regina Maria, una dintre cele mai iubite suverane ale României, renumită pentru demersurile sale literare, dar şi pentru operele caritabile din timpul Primului Război Mondial, este încă o dată omagiată, la comemorarea a 70 de ani de la moartea sa, printr-o carte care va apărea, în această toamnă, la Editura RAO.

Este vorba despre traducerea în limba română a cărţii „Marie of Romania. Images of a Queen“, coordonată de istoricul Diana Mandache, cuprinzând fotografii inedite ale celei supranumite Missy. Varianta în limba engleză a cărţii a apărut, în octombrie 2007, în Suedia, şi a fost lansată în România, pe 29 octombrie 2007, în prezenţa Regelui Mihai I şi a Reginei Ana, la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Volumul este prima cronică în imagini care ilustrează viaţa şi timpurile Prinţesei Maria de Edinburg – devenită regina României – şi reprezintă o vie introspecţie în viaţa regalităţii europene din perioada victoriană şi interbelică. El se bazează pe o documentare din arhivele Casei Regale britanice de la Castelul Windsor, de la Biblioteca Naţională a României – Colecţii Speciale, din colecţii personale ale dr. Mandache şi din Arhivele Naţionale ale României.

Inima de la Stella Maris

Inima Reginei Maria se află la Balcic, cunoscuta staţiune din nordul litoralului bulgăresc. Acolo, cea mai frumoasă regină a Europei acelor vremuri, supranumită Missy, a clădit mica biserică bizantină Stella Maris.

„Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespedele bisericei ce am clădit-o… Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Şi cum acolo se găseşte inima mea, eu nu vreu să fie un loc de jale, ci dimpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când eram în viaţă.“

FAMILIE. Regina Maria, cu fiicele ei Mignon (stânga) şi Elisabeta

INESTIMABIL

Safirul Reginei

Istoricul Diana Mandache povesteşte că Regina Maria avea un stil propriu de a purta bijuteriile, fără ostentaţie. Ea le combina într-un mod armonios chiar cu frumoasele costume populare româneşti. Regele Ferdinand a cumpărat pentru consoarta sa bijuterii extrem de valoroase începând cu 1893, în schimb achiziţiile realizate după anul 1919 au întrecut orice aşteptare. Safirul este extrem de valoros, prin dimensiune şi prin numărul de karate – 478 (foto). El a atras atenţia numeroşilor colecţionari, de la familii regale până la case de bijuterii. Gema provine din Sri Lanka. Dimensiunea este mai mare decât cea a unui ou de găină. Primele menţiuni sunt făcute de Cartier în 1912-1913. Safirul a fost prelucrat de Cartier într-o montură din diamante şi platină cu motive florale. Safirul Reginei Maria a fost vândut la Casa de licitaţii Christie’s din Geneva pe data de 19 noiembrie 2003, cu 1,5 milioane de dolari.

FOTO: Colecţia istoricului Diana Mandache

Regina Maria a scris multe carti pentru copii. Am gasit niste poze dintr – o carte pe  care a scris – o             :  The Magic Doll of Roumania.

O inima cat o tara: Regina Maria

publicat pe 23 Iulie 2008 ( articol de ziar )

Saptamana trecuta a avut loc deschiderea expozitie „O inima cat o tara”, expozitie tematica dedicata personalitatii Reginei Maria si a mostenirii sale artistice. Expozitia O INIMA CAT O TARA este dedicata Reginei Maria si este realizata in cadrul proiectului „Pictori de azi la Balcic” cu ocazia implinirii a 70 de ani de la moartea Reginei Maria (18 iulie 1938). Lucrarile de pictura expuse ilustreaza aspecte ale personalitatii artistice a Reginei Maria, concentrandu-se asupra bogatelor teme picturale oferite de ctitoria sa de la Balcic.

Pictate de-a lungul a cinci editii ale proiectului „Pictori de azi la Balcic”, lucrarile exprima in ulei pe panza sau in acuarela picturalitatea si incarcatura spirituala a castelului de la Balcic, a gradinilor suspendate sau a decoratiunilor alese de Regina insasi. Vilele parcului regal, aleile strajuite de plopi, fantanile si porticele, sculpturile, ancadramentele, cascada si florile au stimulat creativitatea pictorilor, care au incercat sa transmita farmecul luminos al locului si spiritul artistic unic al Reginei. De fapt, intregul complex poarta amprenta unei sensibilitati romantice si a unei orientari spre comuniune spirituala, fiind conceput de un pictor al epocii impreuna cu Regina insasi.

Tema cea mai abordata, insa, este „Stella Maris”, bisericuta bizantina ctitorita de Regina Maria pentru a servi drept capela a castelului si, mai ales, pentru a-i primi post-mortem inima, ca semn al iubirii pe care a purtat-o locului ei de suflet: Balcicul.

„Stella Maris – cea mai mica biserica din tara; un smerit altar ortodox pe care eu, protestanta, l-am cladit, pentruca Stella Maris imi sta inainte ca un simbol al vietii mele; un altar ridicat unei marturisiri de credinta care nu-i a mea, intr-o tara in care am fost odata straina si pe care mi-am insusit-o prin bucuria, suferinta, lucrul, care m-au legat de ea, cu fiecare an, mereu mai mult.” (Regina Maria)

„Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespedele bisericei ce am cladit-o… Vreau sa odihnesc acolo in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea eu nu vreau sa fie un loc de jale, ci din potriva de pace si de farmec cum a fost cand eram in viata.” (Regina Maria)

Lucrarile expuse cu aceasta ocazie sunt semnate de pictori romani si internationali, participanti la taberele de pictura de la Balcic realizate in cadrul proiectului „Pictori de azi la Balcic”, initiat in 2004. Lista de autori ii cuprinde pe Marilena Murariu, Mihai Sarbulescu, Cristian Paraschiv, Simion Craciun, Vitalie Butescu, Pierre Zoran Petrel, Ion Lazar, George Mircea, Alexandru Andronache, Mihai Tarus, Larisa Astreyn, Andreea Palade-Flondor, Emilia Pop si Florin Ferendino.

Caracterul de eveniment al expozitiei este dat de prezentarea in exclusivitate a doua lucrari de exceptie care ii reprezinta in marime naturala pe Regele si Regina Romaniei, Ferdinand si Maria. Realizate de pictorul Ion Draghici in urma unei ample documentatii, tablourile urmeaza canoanele portretisticii clasice (suveranii sunt infatisati in portret intreg), fiind astfel unice. Remarcabile din punct de vedere al valorii lor documentare, comemorative si artistice, tablourile constituie o realizare de exceptie si sunt prezentate in premiera publicului roman.

Mormantul Reginei Maria

REGINA MARIA
ŞI REGIMENTUL 4 ROŞIORI

Sublocotenent Andreea POPESCU

Timp de nouă luni, din martie şi până în noiembrie, expoziţia denumită “Regina Maria şi Regimentul 4 Roşiori” are porţile deschise pentru cei care doresc să se întoarcă puţin în timp şi să descopere personalitatea Mariei de Saxa Coburg Gotha, prima Regină a României Mari şi comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori.

Expoziţia a fost realizată datorită unui parteneriat extins al Muzeului Militar Naţional “Regele Ferdinand I” cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României, Fundaţia “Artexpo”, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti şi a unor sponsori iubitori de istorie. Echipa care a reuşit să ne introducă în atmosfera sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX prin ilustrarea vieţii Reginei Maria a fost formată din muzeografi pasionaţi ai Muzeului Naţional Militar. Coordonator al întregii expoziţii a fost d-na Cornelia Konig, ajutată de doamna Viorica Neagu, doamna Ana Carla Duţă şi doamna Cornelia Cristea.

Regina Maria a fost numită comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori la decizia Regelui Ferdinand şi a lui Carol I datorită interesului pe care aceasta l-a arătat pentru problemele ţării. Faptul că era o foarte bună călăreaţă a constituit un atu, regimentul fiind unul de cavalerie.

Puţină lume se aştepta ca regina să se implice în acţiunile regimentului, titlul său fiind onorific, dar după cum istoria arată, aceasta avea un birou permanent în regiment şi participa la exerciţiile de manevră ale unităţii. S-a implicat activ în toate acţiunile pe care Regimentul 4 Roşiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roşiori “Regina Maria”) le-a desfăşurat şi a purtat cu drag uniforma militară.

Pe sonorul “Rapsodiei Române” a lui George Enescu, expoziţia prezintă doar o mică parte (10 la sută) din materialele despre Regina Maria existente în posesia Muzeului Naţional Militar, dar totodată şi cele mai impresionante. Dintre acestea, în prima sală a expoziţiei sunt arborate stindarde ale Regimentului 4 Roşiori, costume  populare purtate de Regina Maria şi fotografii în port popular, un album original al familiei regale cu poze care o surprind pe regină în diferite ipostaze la Palatul Cotroceni (semnate de Regina Maria şi datate). Piesa de rezistenţă a expoziţiei este un tablou cu motive scandinave al unui pictor francez, Pierre Bellet, datat 1905, care arată cât de frumoasă şi distinsă era Regina Maria. Se regăsesc ordine şi decoraţii acordate reginei, zeci de fotografii îmbrăcată militar alături de ofiţerii Regimentului 4 Roşiori, îmbrăcată în soră medicală pe front şi dând ajutor răniţilor, îmbrăcată în port popular sau în haine elegante demne de rangul său.

Costumul original de colonel în Regimentul 4 Roşiori şi valtraful sunt expuse alături de fotografii care o înfăţişează pe regină călare, purtând acest costum. Mai regăsim şi câteva obiecte personale: trusa de botez dăruită de regina Victoria a Angliei, bunica Mariei, citate scrise pe hârtie sau pergament, costume ale celor patru copii. Obiectele dăruite de ofiţerii Regimentului 4 Roşiori: un portţigaret din aur cu briliante, o căciulă de roşior în miniatură, o mână a ei în miniatură şi altele demonstrează strânsa legătură a reginei cu militarii regimentului.

Piesa centrală a expoziţiei este o creaţie decorativă foarte frumoasă a stilului baroc, folosită la mesele de recepţie şi care fusese primită de la ofiţerii regimentului. Aceasta este din argint, cântăreşte 34 de kilograme şi a fost realizată la Berlin.

Multe alte obiecte, decoraţii şi imagini ce alcătuiesc expoziţia aşteaptă să fie explorate de ochii curioşi ai celor dornici de cunoaştere, iar pentru asta sunteţi invitaţi de marţi până sâmbătă, între orele 9 -17, să deschideţi câte o pagină de istorie la Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”. Totodată, puteţi vizita şi expoziţia “Pe aici nu se trece!”, organizată în perioada 9 iulie – 31 decembrie.

Regina Maria, admirata in parc

Luni , 13 august , 2007

“A fost cea mai teribila regina a noastra. Toata lumea o iubea”.Sotii Mac isi petrec ochii peste cele sapte panouri cu afise, care o surprind pe Regina Maria a Romaniei. Ieri, Primaria Sectorului 1 a organizat in memoria ei o expozitie permanenta in parcul cu acelasi nume. “Daca tot se cheama Parcul “Regina Maria”, sa-si aduca aminte bucurestenii si cine a fost ea, pentru ca, in general, lumea nu stie aceste lucruri. Sa legam si istoria de numele locului si sa ne amintim de ea, pentru ca a fost una dintre cele mai mari personalitati ale Romaniei”, a afirmat primarul Andrei Chiliman la inaugurarea expozitiei. “Femeile aveau o slabiciune pentru ea” “In 1938, cand a murit, eu aveam 12 ani”, povesteste domnul Mac. “Mama era indurerata si-mi aduc aminte ca mi s-a parut curios ca era imbracata in mov, era culoarea ei preferata”. Pe banca, sotii Mac incep sa insiruie amintiri despre cine a fost si cum au vazut-o romanii pe Regina Maria. “Femeile aveau o slabiciune pentru ea, era extraordinara, dovedea ca femeia poate fi egala cu barbatul si chiar il poate depasi”, spune amuzandu-se doamna Mac. Cele sapte panouri o surprind pe Regina Maria in timpul calatoriilor prin tara si strainatate, facand echitatie sau pe front in timpul Primului Razboi Mondial, cand ii ajuta pe medici sa trateze soldatii bolnavi de tifos. “Cred ca a fost baietoasa” De cealalta parte a rondului de flori, in fata unui panou, doamna Ioana, alaturi de alte vecine, citeste foarte atenta pasajele din scrierile Reginei. Femeile il asteptau pe Regele Mihai la eveniment. Dezamagire insa, Regele a lipsit de la inaugurare. “De Regina Maria nu stiu mai nimic. Mai bine vorbiti cu cei care sunt mai destepti”, se scuza jenata femeia, la unison cu vecinele. “Eu sunt femeie de la tara. Cand am venit la oras a dat comunismul peste noi. Pot sa spun doar ce cred despre Regina Maria”, isi face curaj Ioana. “Se vede din poze ca a fost foarte frumoasa si, cred eu, baietoasa, adica infigareata.” ISTORIE “Mama ranitilor” sau “Regina-soldat” Regina Maria, nascuta Maria Alexandra Victoria pe 29 octombrie 1875, a fost mare printesa a Angliei si Irlandei, regina a Romaniei. Fiica ducelui Alfred de Edinburgh, cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria, a fost supranumita de popor “Mama ranitilor” sau “Regina-soldat”, pentru atitudinea si curajul adoptate in timpul Primului Razboi Mondial. Impreuna cu doamnele de la curtea regala a lucrat pe front, in spitale de campanie, coordonand in acelasi timp activitatea unei fundatii de caritate. La 16 ani, Maria Alexandra Victoria se logodeste cu Printul Ferdinand de Hohenzollern, succesor la tronul Romaniei, casatoria avand loc pe 29 decembrie 1892. Din acel moment, aceasta a fost indragita de toti romanii. Regina Maria s-a implicat in tratativele de dupa razboi, avand discutii chiar si cu presedintele Clemenceau. Izvoarele istorice amintesc si de o misiune neoficiala a acesteia la Paris si Londra, atunci cand primul-ministrul, pe-atunci Bratianu, nu a reusit sa duca la bun sfarsit negocierile. Desi rolul femeii in viata politica era un subiect -tabu, Regina Maria a fost unul dintre cei mai de nadejde consilieri ai Regelui Ferdinand. Dupa moartea acestuia, in 1927, aceasta s-a retras din viata publica. Inima la Balcic, trupul la Curtea de Arges Una dintre cele mai importante amintiri este resedinta acesteia, Palatul de la Balcic, care a fost construit pentru momentele de liniste ale Reginei si care a fost retrocedat Bulgariei, odata cu Cadrilaterul. Dragostea pentru acele meleaguri de pe malul Marii Negre a determinat-o pe Regina sa lase cu limba de moarte ca trupul ei sa fie inmormantat la Curtea de Arges, iar inima la Balcic. Dupa pierderea Cadrilaterului, caseta cu inima Reginei a fost adusa la Castelul Bran, dupa care a fost dezgropata de comunisti si trecuta in Tezaurul Istoric al Romaniei. Regina Maria vizitand trupele pe front ,1916